Noua economie, în varianta tehno..citire de la Stolojan

Deși nu aduce la suprafață în întregime metehnele tehnocrației, totuși păstrează în linii mari abordarea specifică acesteia. Teodor Stolojan vorbește despre noua economie. Oare ce-o mai fi însemnând și acest concept?

Cu excepția unor insule de excelență, cum ar fi, de exemplu, Centrul tehnologic Renault de la Titu-Boteni, competitivitatea economiei românești este încă cantonată în zona produselor și serviciilor cu valoare adăugată mica, fundamentată pe costul relativ mic al forței de muncă și pe valorificarea resurselor naturale, dar cu localizarea pe primele trepte ale lanțului valorii (exemplul cel mai vizibil fiind exportul de materii prime agricole și importul de produse agro-alimentare).

deci noua economie este cea în care te poziționezi pe treptele mai avansate ale lanțului valorii?! Valoare din perspectiva cui? A tehnocratului avid după a-și vedea produsele finite, agro-alimentare sau oricare altele, exportate cu orice preț social? Păi poate nu e cazul. Poate industria agro-alimentară românească tocmai în asta constă, în a trimite afară materii prime pe care alții reușesc să le transforme în produse bune (a se citi: care poartă o cerere).

Dar stați așa! Păi ce, vă închipuiați că noua economie se lasă cu totul în mâinile investitorilor privați, precum o mireasă în mâinile mirelui într-un vals? Nu, nu, nu. Noua economie presupune, pare-se, precauție. Mireasa va trece din mâinile mirelui de jure (investitorul privat) în mâinile mirelui de facto (statul) într-un melanj artistic debordant.

Este de subliniat că un astfel de obiectiv va fi atins numai prin conlucrarea sectorului privat și a celui public.  Programul de dezvoltare  ar trebui să prevadă  politicile publice și programul de investiții publice. Prin politicile publice, se vor crea stimulentele necesare pentru trecerea la o nouă economie.  Dacă lăsăm tendința dezvoltării numai pe seama strategiilor de business ale unor corporații transnaționale, atunci vom asista, în continuare, de exemplu, la dispariția industriei petrochimice din România.

Bon! Deci am lămurit! Noua economie presupune atenție la privații care tind să-și rentabilizeze proiectele. De ce? Păi pentru că, așa cum scrie și sincer crede dl. Stolojan, rentabilitatea antreprenorială poate fi, uneori, în detrimentul societății. Evident, mai mult decât statul, garantul suprem al osificării birocrației, corupției și agresiunii instituționalizate. Vorba aia, pentru ăsta din urmă, măcar lumea merge cu speranță și avânt obștesc la vot, nu?

Ei și cum credeți că stimulentele necesare noii economii vor fi create? Haideți, că e de manual de clasa a XI-a.

Un exemplu de astfel de stimulente, este de a acorda ajutor de stat,  cu respectarea legislației europene, cu precădere acelor investitori care contribuie la creșterea potențialului productiv de export al țării și care ridică conținutul de valoare adăugată în produsele și serviciile realizate.

Aaaa…floricele cu cașcavaaal! Păi se putea altfel? Ca și cum, respectarea legislației europene în materie de ajutoare de stat, ar șterge cu buretele efectele/costurile înregistrate în alte sectoare. Oare magiunul de Topoloveni o fi creând vreo valoare adăugată? Sau zacusca de vinete de Buftea? Oare pentru câte din produsele pe care le cumpărați, considerați că au un aport de valoare adăugată mică/medie/mare? Sau, v-ați pus vreodată această problemă? Mă gândesc la un concurs, în care să-i premiez pe cei care dau cea mai coerentă definiție a valorii adăugate, care să nu sfideze legi universale/de bun simț ale științei economice. Evident, cu premii în magiun și zacuscă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *