Metrorex „se dă bătut” şi cheamă în ajutor privaţii

De pe site-ul Metrorex:

„METROREX organizeaza o procedura de licitatie deschisa in vederea achizitionarii de Servicii de proiectare, asistenta si consultanta tehnica, economico-financiara si juridica pentru pregatirea si derularea procedurii de atribuire a contractului de Parteneriat Public Privat pentru proiectul linia de metrou „Magistrala 7. Bragadiru – Alexandriei – Rahova – Piata Unirii – Mosilor – Obor – Colentina – Voluntari.

Din Gândul aflu mai departe că investiţia va costa 1,3 miliarde de euro şi va fi realizată de un consorţiu de firme private.

„O nouă magistrală de metrou, Bragadiru – Voluntari, care va avea 25 de km şi 30 de staţii, urmează să fie cesionată de Metrorex timp de cel puţin 30 de ani unui consorţiu de firme. Proiectul ar urma să fie finalizat până în 2020. Magistrala 7 va fi un parteneriat public – privat în care statul va pune la dispoziţie terenurile, iar investitorul va asigura finanţarea lucrărilor de construcţie şi achiziţia trenurilor.”

Vestea e bună, dacă ar  fi să ne raportăm la faptul că e prima iniţiativă de acest gen. Când am scris pe mises.ro despre privatizarea metroului, mulţi dintre comentatori au părut un pic neliniştiţi de idee. Probabil că ei vor fi neliniştiţi şi la aflarea acestei veşti. Le recomand să mai citească despre beneficiile privatizării. Dar nu din Ion Iliescu. Poate un Mises, un Hoppe.

Dar dacă ne-am raporta la o teorie justă a proprietăţii private (eu o propun pe cea rothbardiană) această iniţiativă (în măsura în care se va şi realiza) nu va schimba prea mult opinia generală despre mediul privat şi capacitatea lui de a oferi servicii „atât de importante” precum metroul. Pentru că proprietatea pe care şade acel metrou este tot a statului. Adică, dacă tragem linie n-am rezolvat prea mult (dar e bine şi-atât). Cel mai probabil, dacă linia se va construi, fiind singurul operator care a câştigat dreptul de a construi are „şanse” ca la mici fluctuaţii ale preţurilor biletelor de metrou (în sus) să fie etichetat drept monopolist, context în care, repede poporul va dori cumpărarea de către stat a noii linii, pentru „siguranţă”. Va fi distractiv, abia aştept, iar lumea probabil că nu se va prinde nici atunci că situaţia nu se schimbă fundamental decât dacă statul renunţă cu totul la proprietate (care btw, oricum a preluat-o agresiv). Mă rog, să nu fim aşa pesimişti. Eu sper să se prindă. Avem 10 ani să-i convingem.

Rezumând, iniţiativa e bună, dovedeşte pe de o parte falimentul economic şi instituţional în care Metrorex se află de ani buni (ani în care a inaugurat 2 sau 3 staţii), dar şi o asumare a lui, de tipul „Domle’, am încercat şi nu pot. O dau altcuiva”. Deci, e bine sau e mai puţin rău, dacă vreţi.

A nu se scăpa din vedere detalii importante care sunt conexe cu această discuţie:

– de ani de zile Metrorex primeşte subvenţii, preţul urcă, sindicatul strigă (preţurile nu se formează, se dictează!)

– Metrorex este un monopol de stat, aceasta fiind singura situaţie imaginabilă de monopol durabil; motivul: finanţare permanentă asigurată din bugetul obţinut prin taxare şi impozitare, în ciuda neprofitabilităţii demonstrate

– oare ce firme fac parte din acest consorţiu privat? aş fi curios să aflu; de multe ori mi s-a întâmplat să aud de iniţiative private, care după puţin timp s-au dovedit a fi (prin efortul presei) cu legături la supapa politică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *