Bolnavii României, victimele intervenţionismului în economie

Restrângerea activității firmei Mundipharma pe piața de medicamente din România dă bătăi de cap celor aflați la butoanele care centralizează economia românească. În acest timp, bolnavii de cancer așteaptă morfina, care după cum se aude, nu mai sosește. Firma are probleme de natură economică. Dar cine să fie dispus să o creadă într-o societate în care s-a reușit impregnarea ideii că “trăim o dictatură a pieței”?

Nu trece zi de la Cel de sus fără ca piața liberă, profitul, alocarea eficientă a resurselor să nu încaseze lovituri în plex. Se lovește și în stat, desigur, cu diferența că loviturile pe care le încasează statul sunt slăbuțe, iar argumentele deseori pline de erori de natură economică, ca și în cazul celor ce critică piața liberă.

Spre exemplu, se zice că profitul pe care îl încasează producătorii de medicamente e cam mare și cam imoral (în fond, cum îți permiți domnule să ceri bani pentru un produs?!). Se mai zice că “speculanții”, adică acei agenți economici care profită (în mod normal) de o situație în care prețurile la medicamente sunt în totală discordanță cu cererea și oferta de medicamente, și fac reexport sunt iarăși imorali. Argumentul care se aduce este că prin această speculă, românii rămân fără medicamente.

Intervenţionismul care îmbolnăveşte piaţa liberă

Mundipharma. Iată un caz “perfect” de ilustrare a ceea ce se cheamă în limbaj popular, eșec al pieței. Recent, firma a anunțat că nu va mai putea suporta costurile de distribuție a morfinei. Explicația oferită de firmă – așa cum se găsește ea pe site-ul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) – sună așa “Decizia Mundipharma s-a bazat pe înăsprirea considerabilă a condițiilor de desfășurare a activității pe piața farmaceutică românească, pe creșterea considerabilă a expunerii la riscuri financiare, precum și pe creșterea nesustenabilă a nivelului de taxare.

Mai concret, cauzele care au determinat această decizie au fost: perioada foarte lungă de timp în care listele de medicamente compensate și gratuite nu au fost completate cu molecule noi, inovatoare, prețurile impuse la nivel minim european, referențierea prețurilor produselor originale la cele generice, introducerea pe listele de gratuite și compensate a unor produse care, deși nu se află la dispoziția reală a pacienților, au avut ca efect creșterea coplății suportate în fapt tot de către companie, prelungirea termenelor de încasare a banilor de către producători la peste 300 de zile și în final taxa clawback.”

Continuarea articolului pe Adevărul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *